Am trait s-o fac si pe asta…

Ello people! Gata, s-a terminat si vacanta asta 😦 . Nici n-am digerat noi bine mielul ca se da rechemarea pt. scoala. Of ,of, mai mai. Eh, bine macar ca a fost si saptamana asta, era mai rau daca nu era deloc.

Ce sa zic, vacanta asta mi-am recuperat si eu orele de somn, am stat cu picioarele pe pereti, am citit o carte destul de interesanta despre o tentativa criminala de a readuce ciuma pe Pamant(bine, mie titlul mi-a placut: „Pleaca repede, si intoarce-te tarziu” ), mi-am dat doctoratul in bucatarie cu mama drept profesor, la proba de cozonaci, salata boeuf, si alte dintr-astea. Cu toate acestea, pot sa zic ca am avut parte de un paste calm, si linistit, exact cum mi-am dorit.Asta exceptand un singur lucru: o plimbare prin cimitir la 12 noaptea. Creepy, dar adevarat.

Nu a fost ceva planuit. Toata chestia a fost ca in satul bunicilor mei, aflat la frontiera cu Rep. Moldova, (unde pana si radioul refuza sa prinda vreun post, iar ca sa prinzi o galeata de semnal pentru telefon trebuie sa urci in varful dealului, altfel nu ai nicio sansa) biserica e foarte mica, iar preotul de acolo slujeste si in alt parte. Drept urmare, slujba de Inviere a inceput la 9 si s-a terminat undeva pe la 12 fara un sfert. Toate bune si frumoase, dar pe acolo obiceiul cere sa te duci sa duci lumina si celor raposati, in cimitir. Zoics, creepy. Si uite asa incepe periplul prin cimitir, pe carari serpuite si inguste, printre cruci si pierte funerare. Si pana am terminat noi toata chestia asta( pentru ca mai era si mama cu mine ca altfel nu puneam piciorul acolo nici batuta) nici macar preotul nu mai era in biserica. Era o bezna monumentala, si o liniste, culmea, mormantala. Nu era nici tipenie de om pe o raza de vreo 500 de metri. Iar mama,foarte amabila, pleaca inainte cu lanterna, si ma lasa sa ies singura din cimitir.Gee, thx mom, esti o dulce. Nu stiam cum sa ies mai repede…Si cand o ajung din urma, imi zice foarte calma: E, uite, ai trait s-o faci si pe asta: sa stai la 12 noaptea in cimitir, in bezna, aproximativ singura. Chiar asa, de acum incolo, sa-l vad eu pe ala care-mi spune ca sunt fricoasa. O sa-l trimit sa stea singur, la miezul noptii in cimitir, si dupa, mai vorbim.