Revelatie
februarie 16, 2010
Nu ma pot opri din ras. De ce? Va lamuresc imediat. Momentan ma adun de pe sub birou de ras deoarece mi-am dat seama de o chestie destul de “tragica”. Era cat pe ce sa devenim vedete youtube internationale si sa n-avem habar. Si cand spun sa devenim, ma refer la mine si iubitele mele colege de clasa, care, la un moment dat, vara trecuta, am luat parte la o intamplare cel putin ciudata. Am mai povestit despre ea si intr-un alt post. Totul se intampla la Paris, langa turnul Eiffel, cand, in timp ce noi ne vedeam linistite de inghetata, apar cativa tipi, simpatici de altfel, din care unul avea camera de filmat, iar un altul era imbracat intr-o salopeta albastra, un tricou rosu, avand mustati si o peruca afro. Pe scurt, povestea era ca tipul in salopeta era la petrecerea burlacilor si vroia sa faca ceva special, asa incat s-a decis sa stranga semnaturi pe “dos”. Al salopetei
.Si totul se inregistra pentru posteritate, probabil. Toate bune si frumoase,povestea aproape a fost data uitarii, numai ca azi am descoperit un lucru care m-a pus rau de tot pe ganduri. Si anume ca tipul ala simpatic de vara trevuta nu era numeni altul decat Remi Gaillard, vestitul francez care are postate pe net o groaza de clipuri cu traznaile sale. Toate cu peste 500.000 de vizite, unele chiar cu 13 milioane si ceva. Primul gand?Wait a sec., asta nu-i tipul de asta vara? Ceva gen: I thought I saw a pussycat. I did, I did, i did saw a pussycat. El era, fara nicio urma de indoiala. Si daca profa de franca ne da si pozele din timpul delictului, o demonstrez:)) Al doilea gand? O00,shit. Nu se poate sa apar intr-un clip la care se uita 13 mil de oameni cum eu semnez dosul cuiva.Doamne, zi-mi ca-ti bati joc de mine. Din fericire, filmuletul nu e postat (inca), cel putin din ce am vazut eu. Si sper sa ramana asa
) . Asta e, prefer sa-mi ratez sansa la celebritate
)
. Dar daca pe viitor o sa gasiti din greseala un clip pe net cu Remi si niste bieti plozi romani nevinovati si nestiutori, atat va rog: nu-l aratati nimanui. Pretty, pretty, please. Sau daca totusi aveti de gand sa o faceti, spuneti-ne si noua, sa ne pregatim, sa venim direct cu pungile de hartie pe cap. Mda, si cam asta a fost cu sansa noastra la celebritate. Pe viitor sper sa nu mai am parte de astfel de revelatii. Ca altfel e jale. Yours crazy, Dee.


